duminică, 18 iulie 2010

Marijuana e medicament,nu dauneaza sanatati,altele da


Sfatul meu e take that shit smoke that shit!
Marijuana este amestec verde, maro sau gri din frunzele, tulpinile, semintele si florile uscate ale canepei (Cannabis Sativa) si are aspect de tutun verzui taiat foarte fin. Fiecare tip de marihuana contine THC (Tetra-hidro-cannabinol) principalele substante psihoactive ale acestor produse vegetale. Cu cat valoarea THC-ului este mai mare, cu atat mai puternice sunt efectele acestui usor drog. Substantele active din cannabis au o istorie îndelungata si plina de traditie, ca medicamente. În tarile Orientului si Americii latine, aceste substante sunt puternic raspândite si au indicatii de consum medicale si mai ales sociale. din aceasi planta provine si Hasisul (engl. "pot", "shit") este rasina secretata de glandele situate la nivelul frunzelor de cânepa (Cannabis). Hasisul se comercializeaza în "bulgari" solizi sau placi presate si se prezina - în functie de tara de origine - în nuante de culoare rosie, maron, verde sau negru. Hasisul si uleiul de hasis sunt forme mai puternice de marihuana. Experientele pe animale au aratat ca THC-ul ataca sistemul imunitar al organismului.

Efecte si starile psihice la om

Efectele substantelor active din cannabis depind în mod decisiv de personalitatea si mediul social al consumatorului. Unii oameni nu simt nimic daca fumeaza marijuana iar altii se pot relaxa si pot avea un sentiment inaltator. Se descriu diferite faze ale starii tipice de euforie (engl. "cannabis high", "social high"). Printre efectele initiale se numara adesea o stare de agitatie, însotita ocazional de stare de tensiune si anxietate, stari ce vor fi urmate în curând de o senzatie placuta de siguranta si ocrotire. Urmeaza stari introspective si echilibrate, de un calm deosebit. Alteori pot aparea oscilatii ale starii de spirit, râsul nemotivat alternând cu tacerea contemplativa. Este caracteristica intensificarea perceptiei mediului extern si intern. În cazul consumului în grup, aceste modificari pot determina o traire mai intensa a relatiilor de grup. Pierderea aptitudinilor critice pe durata starii de stupoare poate duce la perceperea defectuoasa a realitatii obiective (efectul halucinogen). Consumatorul nu face fata întotdeauna intensitatii trairilor noi, ceea ce poate avea ca si consecinta aparitia unor stari de anxietate severa.
Ameteala dupa cannabis nu are aceeasi evolutie în toate cazurile, exista si stari euforice atipice. Uneori, consumul de cannabis poate simula, agrava sau declansa psihoze schizofreniforme. Marijuana nu provoaca dependenta "mai mult" ca te poate feri de cancer, in general si ca nu provoaca dependenta fizica. mai putin psihica dar Dependenta psihica de substantele active din cannabis poate aparea in urma consumului indelungat si depinde de doza utilizata, de regularitatea consumului, de organismul consumatorului etc. Aparent, nu exista simptome de sevraj fizic pur dupa oprirea consumului.
Exista riscul de a dobandi dependenta psihica in timp si prin consum regulat. Majoritatea consumatorilor iau hasis sau marihuana aproximativ o data sau de doua ori pe saptamâna, de regula într-un "peisaj social" în care, în trecut, ar fi fost obisnuit consumul de alcool.De obicei, aceasta categorie de consumatori poate abandona consumul de cannabis fara a suferi de simptome de sevraj psihic, timp de mai multe saptamâni/luni. Creste însa numarul consumatorilor care fumeaza zilnic si a caror ritm de viata, sentiment de siguranta si stare generala este sensibil tulburata fara droguri. La astfel de consumatori, renuntarea dupa o lunga perioada de abuz poate duce la neliniste, alterarea starii psihice si tulburari de somn.