ALCHIMIE-arta (stiinta) de a transforma metalele In argint sau aur
- este definitia ce sa da In mod obisnuit alchimiei, dar vom vedea
ca alchimia este mai mult decat atat.
Textele vechilor alchimisti arata ca " acesti oameni nu erau interesati
sa faca aur si nu vorbeau In realitate de metalul pretios de culoare 42112bfn64ytm3h
galben stralucitoare pe care noi Il numim aur. Chimistul care examineaza
aceste tratate Incearca aceiasi impresie ca si zidarul care ar vrea
sa gaseasca informatii practice despre zidarie Intr-o lucrare francmasonica"
Istoricii stiintelor deosebesc trei epoci In formarea alchimiei greco ft112b2464yttm
egiptene:
1. epoca retetelor tehnice, referindu-se la operatile de combinare,
de colorare si de imitare a aurului ( de exemplu Papirusurile din Leyden
si Stockholm, care dateaza din sec. III I.e.n.);
2. epoca filosofica, inaugurata, foarte probabil, de Bolos din Mendes
( sec. II I.e.n.);
3. epoca literaturii alchimice propriu-zise, aceea a lui Zosima (sec.
III-IV).
Incepand cu secolul al III-lea e.n., gnosticul Zosima Panopolitanul
a dezvoltat chrysopea, "arta sacra de a face aur". Spre deosebire de
predecesorii lor, el si contemporanii lui au urmarit In egala masura
un scop mistic cat si material, legand aceasta arta de misterele templelor
egiptene.
Alchimia a fost practicata si In China antica, prima carte a unui
autor alchimic chinez, care a aparut In secolul al VI-lea e.n., putand
fi considerata mai degraba un comentariu simbolic pentru I-King, ceea
ce este relevant pentru faptul ca, In China, specialistii alchimiei,
reprezentati de taoisti, au evoluat spre "alchimia interioara" care
avea mai multe exercitii spirituale decat exercitii chimice.
Primele traduceri In latineste ale operelor alchimice pastrate sau
redactate din araba, dateaza din secolul al XII-lea. Intre cele mai
celebre, Tabula Smaragdina, atribuita lui Hermes, se bucura de o celebritate
considerabila. In aceasta carte se afla celebra formula care ilustreaza
solidaritatea dintre hermetism si alchimie: "Toate cele din Inalt sunt
asemeni cu toate cele de jos , toate cele de jos sunt asemeni cu toate
cele de sus, pentru ca sa savarseasca miracolul Unitatii".
Grecii, arabii si occidentalii din Evul Mediu raman creatorii alchimiei
traditionale, un ansamblu complex de notiuni metafizice si de procedee
de lucru prin care se urmarea transmutarea metalelor (trecerea unui
metal imperfect la starea perfecta).
Alchimistii au fost urmariti si persecutati de Inchizitie la fel
cu vrajitorii si ereticii ceea este surprinzator deoarece, In laboratoarele
lor, Incepeau Intotdeauna prin a se ruga si a-si purifica sufletul
Inainte de lucru. Ca nu este vorba doar de operatii de laborator este
un lucru dovedit prin accentul care se pune pe virtutiile si calitatiile
alchimistului: acesta trebuie sa fie sanatos, modest, rabdator, pur;
el trebuie sa aiba mintea libera si In consonanta cu opera; trebuie,
deopotriva, sa opereze si sa mediteze, sa-si purifice fiinta.
In secolul XVI la Venetia a aparut o carte care pune bazele unei
ramuri a alchimiei numita voarhadumia, care avea In vedere atat transmutarea
metalelor cat si alchimia din punct de vedere metafizic, cautand
In operatiile care ridicau un metal oarecare la demnitatea de aur ratiunea
de a fi a lucrurilor create, legile secrete ale materiei si posibilitatea
de transcendere a sufletului si a trupului.
In 1645, William Salmon defineste, In Dictionnaire hermetique, cuvantul
filozofie In acest fel: "Nume care se da stiintei sau artei care ne
Invata sa facem piatra filozofala." Alchimistii se considerau filosofi,
adevarata filosofie avand ca scop Marea Opera, adica pregatirea pietrei
filozofale care va transforma metalele imperfecte In aur. Aceasta piatra
este un medicament absolut care-ti asigura sanatate si viata lunga
daca Inghiti cate putin, de doua ori pe an, Intr-un amestec cu o pasta
speciala.
Eforturile depuse de alchimisti de-a lungul secolelor nu par a fi
fost Incununate de succes, toate demonstratiile practice realizate
de acestia dovedindu-se In final a nu fi fost decat niste scamatorii.
Si totusi, In ciuda impostorilor, independent de reusita sau de esec,
alchimistii au facut numeroase descoperiri stiintifice de care beneficiem
si astazi.
Dintre clasicii literaturii alchimice este de mentionat Valentin
Andreae (1586-1654). Cea mai buna opera a sa este un roman alegoric,
aparut In 1616, Chymische Hochzeit: Christiani Rozenkreutz anno 1459
(Nunta chimica a lui Cristian Rozenkreutz) In care povesteste cum Intemeietorul
legendar al Rozei-Crucis a gasit piatra filozofala; sub fiecare episod
sunt ascunse indicatii tehnice. Povestitorul, Rosenckeutz, invitat
la nunta lui Sponsus cu Sponsa, trece printr-o padure unde trebuie
sa aleaga Intre patru drumuri, dintre care unul duce la moarte iar
celelalte trei sunt pline de pericole; nici unul nu putea fi refacut
In sens invers. Incercand sa elibereze un porumbel atacat de un corb,
urmeaza un drum , fara a-l fi ales In mod special, ajunge cu greutate
la castelul regal. Acolo, mesenii, nobilii si oamenii de rand trebuie
sa fie cantariti In Balanta Artistilor pentru a se sti daca sunt demni
de a fi prezentati regelui. Rozenkreutz, trecand cu bine proba, asista
la o ceremonie In timpul careia au loc funerariile a sase persoane
regale, se decapiteaza un urias negru, capul sau fiind folosit la Incalzirea
unui cuptor In care se cloceste un ou. Din acest ou iese o pasare neagra
care este asezata Intr-o baie alba ca laptele; ea Isi pierde acolo
toate penele iar lichidul devine albastru. Toate numele din aceasta
povestire recomanda dozajele necesare pentru Marea Opera; initialele
de pe medalii, inscriptiile de pe ziduri, ghicitorile care sunt spuse
asistentei sunt alte moduri voalate de a arata ordinea si rezultatul
operatiilor. In cea de-a saptea zi, Rozenkreutz, numit de rege Cavaler
al Pietrei de aur, depune juramant ca va respecta cele cinci porunci
ale acestei demnitati si scrie Intr-un registru: SUMMA SCIENTIA NIHIL
SCIRE (Stiinta suprema este de a nu sti nimic), ceea ce nu vrea sa
spuna ca stiinta este zadarnica, ci ca adevaratul savant trebuie sa
actioneze ca si cand n-ar sti nimic si sa caute mereu.
Un rol important In dezvoltarea alchimiei experimentale a
avut si cunoscutul fizician Isaac Newton. El a experimentat In laboratorul
lui operatiile descrise In vasta literatura alchimica, Intr-o masura
neatinsa vreodata nici Inainte , nici dupa el. Newton spera sa descopere
cu ajutorul alchimiei structura microuniversului ca sa-si poata omologa
sistemul cosmologic. Predecesorul lui, Robert Fludd a sustinut aceiasi
idee fiind convins ca cunoasterea microcosmosului - adica a trupului
omenesc - ne releva structura Universului si ne calauzeste In cele
din urma la Creator. In plus cu cat cunosti mai bine Universul cu atat
Inaintezi mai departe pe drumul cunoasterii de Sine.
Revenirea cea mai spectaculoasa a alchimiei In secolul XX se datoreaza
lui C.C.Jung care, In 1928, la cincisprezece ani dupa despartirea sa
de Freud, a Inceput sa studieze sistematic vechile texte ermetice,
ceea ce l-a dus, In 1944, sa arate In lucrarea "Psychologie und Alchemie",
ce resurse oferea simbolica alchimiei unui psihoterapeut, plecand de
la "ipoteza ca In psihic exista un scop final si, ca sa zicem asa,
independent de conditiile exterioare". Die Psychologie der Ubertragung
(Psihologia transferului), 1946, este un comentariu alchimic asupra
libidoului, Incercand sa "aprofundeze sexualitatea dincolo de semnificatia
ei personala si de importanta ei ca functie biologica si sa-i explice
latura ei spirituala"
In aspectele sale cele mai profunde, alchimia traditionala ascunde
secrete care ar trebui Intelese In perspectivele generale ale tantrismului.
Calea In cuplu figureaza In Intregime printre itinerariile propuse
de traditia alchimica, In anumite cazuri cuplul format de alchimist
si iubita sa Imprumutand cu adevarat o multitudine de valente din calea
tantrica. Alchimistii au descoperit de-a lungul secolelor, asemeni
adeptilor tantrici sau taoisti, ca energia ce se degaja Inaintea, In
timpul si dupa o fuziune amoroasa poate fi controlata si canalizata
pentru a ne transforma din punct de vedere spiritual. Cand Keneth Grant
a scris ca "metalele alchimistului erau substante vii" el s-a referit
de fapt la secretiile erotice.
Exista In aceasta privinta o foarte ciudata lucrare, compusa doar
din planse simbolice si publicata de La Rochelle, In 1677: "Mutus liber,
in quo tamen tota Philosophia hermetica, figuris hieroglyphicie depinquitur"
(Cartea Muta, In care, totusi, sunt descrise toate operatiile Filosofiei
hermetice). Autorul acestei stranii lucrari, care se ascunde sub pseudonimul
Altus, era alchimistul francez Soulat, domn de Maretz. Mutus Liber
are reputatia de a contine toate secretele practice care permit alchimistilor
realizarea progresiva a Marii Opere Hermetice. Frumoasele imagini din
Mutus Liber Infatiseaza pe alchimist si pe iubita sa pe cale de a savarsi
operatii bine determinate, ca: pregatirea si amestecarea substantelor
minerale anumite, supravegherea lentei coaceri a materiei prime etc.
Dar acest nivel de "lectura" nu este singurul. Simultan cu operatiile
materiale, Marea Opera alchimica presupune exercitii spirituale speciale,
Intotdeauna realizate In directa corespondenta cu ele. Aceasta asceza
hermetica occidentala este Intru totul analoga tehnicilor secrete de
vizualizare si de eliberare utilizate In tantrismul hindus si buddhist.
De unde necesitatea de a Invata sa
se descifreze imaginile de pe doua nivele complementare -material
si spiritual. Femeia care opereaza Impreuna cu sotul ei va putea reprezenta
astfel totodata si tovarasa corporala (care ajuta de-a lungul lucrului)
si partea feminina a sufletului, cu care alchimistul va realiza uniunea
mistica. Gravura finala reprezinta suprema eliberare atinsa de catre
adept, cand corpul sau fizic (figurat prin cadavrul de pe pamant) va
fi Inlocuit de un corp de slava.
In concluzie, In afara unei alchimii exoterice (exterioare) ce urmarea
transmutarea unor anumite substante In altele - ce de fapt este precursoarea
chimiei de astazi - exista alchimia esoterica ( interioara) ce a avut
ca scop transformarea (transmutarea) constiintei primare ( metalele
impure) In constiinta divina (metale pure) cu ajutorul trezirii energiei
infinite din fiinta - kundalini ( piatra filosofala).
Postări
