ALCHIMIE

ALCHIMIE-arta (stiinta) de a transforma metalele In argint sau aur

- este definitia ce sa da In mod obisnuit alchimiei, dar vom vedea

ca alchimia este mai mult decat atat.

Textele vechilor alchimisti arata ca " acesti oameni nu erau interesati

sa faca aur si nu vorbeau In realitate de metalul pretios de culoare 42112bfn64ytm3h

galben stralucitoare pe care noi Il numim aur. Chimistul care examineaza

aceste tratate Incearca aceiasi impresie ca si zidarul care ar vrea

sa gaseasca informatii practice despre zidarie Intr-o lucrare francmasonica"

Istoricii stiintelor deosebesc trei epoci In formarea alchimiei greco ft112b2464yttm

egiptene:

1. epoca retetelor tehnice, referindu-se la operatile de combinare,

de colorare si de imitare a aurului ( de exemplu Papirusurile din Leyden

si Stockholm, care dateaza din sec. III I.e.n.);

2. epoca filosofica, inaugurata, foarte probabil, de Bolos din Mendes

( sec. II I.e.n.);

3. epoca literaturii alchimice propriu-zise, aceea a lui Zosima (sec.

III-IV).

Incepand cu secolul al III-lea e.n., gnosticul Zosima Panopolitanul

a dezvoltat chrysopea, "arta sacra de a face aur". Spre deosebire de

predecesorii lor, el si contemporanii lui au urmarit In egala masura

un scop mistic cat si material, legand aceasta arta de misterele templelor

egiptene.

Alchimia a fost practicata si In China antica, prima carte a unui

autor alchimic chinez, care a aparut In secolul al VI-lea e.n., putand

fi considerata mai degraba un comentariu simbolic pentru I-King, ceea

ce este relevant pentru faptul ca, In China, specialistii alchimiei,

reprezentati de taoisti, au evoluat spre "alchimia interioara" care

avea mai multe exercitii spirituale decat exercitii chimice.

Primele traduceri In latineste ale operelor alchimice pastrate sau

redactate din araba, dateaza din secolul al XII-lea. Intre cele mai

celebre, Tabula Smaragdina, atribuita lui Hermes, se bucura de o celebritate

considerabila. In aceasta carte se afla celebra formula care ilustreaza

solidaritatea dintre hermetism si alchimie: "Toate cele din Inalt sunt

asemeni cu toate cele de jos , toate cele de jos sunt asemeni cu toate

cele de sus, pentru ca sa savarseasca miracolul Unitatii".

Grecii, arabii si occidentalii din Evul Mediu raman creatorii alchimiei

traditionale, un ansamblu complex de notiuni metafizice si de procedee

de lucru prin care se urmarea transmutarea metalelor (trecerea unui

metal imperfect la starea perfecta).

Alchimistii au fost urmariti si persecutati de Inchizitie la fel

cu vrajitorii si ereticii ceea este surprinzator deoarece, In laboratoarele

lor, Incepeau Intotdeauna prin a se ruga si a-si purifica sufletul

Inainte de lucru. Ca nu este vorba doar de operatii de laborator este

un lucru dovedit prin accentul care se pune pe virtutiile si calitatiile

alchimistului: acesta trebuie sa fie sanatos, modest, rabdator, pur;

el trebuie sa aiba mintea libera si In consonanta cu opera; trebuie,

deopotriva, sa opereze si sa mediteze, sa-si purifice fiinta.

In secolul XVI la Venetia a aparut o carte care pune bazele unei

ramuri a alchimiei numita voarhadumia, care avea In vedere atat transmutarea

metalelor cat si alchimia din punct de vedere metafizic, cautand

In operatiile care ridicau un metal oarecare la demnitatea de aur ratiunea

de a fi a lucrurilor create, legile secrete ale materiei si posibilitatea

de transcendere a sufletului si a trupului.

In 1645, William Salmon defineste, In Dictionnaire hermetique, cuvantul

filozofie In acest fel: "Nume care se da stiintei sau artei care ne

Invata sa facem piatra filozofala." Alchimistii se considerau filosofi,

adevarata filosofie avand ca scop Marea Opera, adica pregatirea pietrei

filozofale care va transforma metalele imperfecte In aur. Aceasta piatra

este un medicament absolut care-ti asigura sanatate si viata lunga

daca Inghiti cate putin, de doua ori pe an, Intr-un amestec cu o pasta

speciala.

Eforturile depuse de alchimisti de-a lungul secolelor nu par a fi

fost Incununate de succes, toate demonstratiile practice realizate

de acestia dovedindu-se In final a nu fi fost decat niste scamatorii.

Si totusi, In ciuda impostorilor, independent de reusita sau de esec,

alchimistii au facut numeroase descoperiri stiintifice de care beneficiem

si astazi.

Dintre clasicii literaturii alchimice este de mentionat Valentin

Andreae (1586-1654). Cea mai buna opera a sa este un roman alegoric,

aparut In 1616, Chymische Hochzeit: Christiani Rozenkreutz anno 1459

(Nunta chimica a lui Cristian Rozenkreutz) In care povesteste cum Intemeietorul

legendar al Rozei-Crucis a gasit piatra filozofala; sub fiecare episod

sunt ascunse indicatii tehnice. Povestitorul, Rosenckeutz, invitat

la nunta lui Sponsus cu Sponsa, trece printr-o padure unde trebuie

sa aleaga Intre patru drumuri, dintre care unul duce la moarte iar

celelalte trei sunt pline de pericole; nici unul nu putea fi refacut

In sens invers. Incercand sa elibereze un porumbel atacat de un corb,

urmeaza un drum , fara a-l fi ales In mod special, ajunge cu greutate

la castelul regal. Acolo, mesenii, nobilii si oamenii de rand trebuie

sa fie cantariti In Balanta Artistilor pentru a se sti daca sunt demni

de a fi prezentati regelui. Rozenkreutz, trecand cu bine proba, asista

la o ceremonie In timpul careia au loc funerariile a sase persoane

regale, se decapiteaza un urias negru, capul sau fiind folosit la Incalzirea

unui cuptor In care se cloceste un ou. Din acest ou iese o pasare neagra

care este asezata Intr-o baie alba ca laptele; ea Isi pierde acolo

toate penele iar lichidul devine albastru. Toate numele din aceasta

povestire recomanda dozajele necesare pentru Marea Opera; initialele

de pe medalii, inscriptiile de pe ziduri, ghicitorile care sunt spuse

asistentei sunt alte moduri voalate de a arata ordinea si rezultatul

operatiilor. In cea de-a saptea zi, Rozenkreutz, numit de rege Cavaler

al Pietrei de aur, depune juramant ca va respecta cele cinci porunci

ale acestei demnitati si scrie Intr-un registru: SUMMA SCIENTIA NIHIL

SCIRE (Stiinta suprema este de a nu sti nimic), ceea ce nu vrea sa

spuna ca stiinta este zadarnica, ci ca adevaratul savant trebuie sa

actioneze ca si cand n-ar sti nimic si sa caute mereu.

Un rol important In dezvoltarea alchimiei experimentale a

avut si cunoscutul fizician Isaac Newton. El a experimentat In laboratorul

lui operatiile descrise In vasta literatura alchimica, Intr-o masura

neatinsa vreodata nici Inainte , nici dupa el. Newton spera sa descopere

cu ajutorul alchimiei structura microuniversului ca sa-si poata omologa

sistemul cosmologic. Predecesorul lui, Robert Fludd a sustinut aceiasi

idee fiind convins ca cunoasterea microcosmosului - adica a trupului

omenesc - ne releva structura Universului si ne calauzeste In cele

din urma la Creator. In plus cu cat cunosti mai bine Universul cu atat

Inaintezi mai departe pe drumul cunoasterii de Sine.

Revenirea cea mai spectaculoasa a alchimiei In secolul XX se datoreaza

lui C.C.Jung care, In 1928, la cincisprezece ani dupa despartirea sa

de Freud, a Inceput sa studieze sistematic vechile texte ermetice,

ceea ce l-a dus, In 1944, sa arate In lucrarea "Psychologie und Alchemie",

ce resurse oferea simbolica alchimiei unui psihoterapeut, plecand de

la "ipoteza ca In psihic exista un scop final si, ca sa zicem asa,

independent de conditiile exterioare". Die Psychologie der Ubertragung

(Psihologia transferului), 1946, este un comentariu alchimic asupra

libidoului, Incercand sa "aprofundeze sexualitatea dincolo de semnificatia

ei personala si de importanta ei ca functie biologica si sa-i explice

latura ei spirituala"

In aspectele sale cele mai profunde, alchimia traditionala ascunde

secrete care ar trebui Intelese In perspectivele generale ale tantrismului.

Calea In cuplu figureaza In Intregime printre itinerariile propuse

de traditia alchimica, In anumite cazuri cuplul format de alchimist

si iubita sa Imprumutand cu adevarat o multitudine de valente din calea

tantrica. Alchimistii au descoperit de-a lungul secolelor, asemeni

adeptilor tantrici sau taoisti, ca energia ce se degaja Inaintea, In

timpul si dupa o fuziune amoroasa poate fi controlata si canalizata

pentru a ne transforma din punct de vedere spiritual. Cand Keneth Grant

a scris ca "metalele alchimistului erau substante vii" el s-a referit

de fapt la secretiile erotice.

Exista In aceasta privinta o foarte ciudata lucrare, compusa doar

din planse simbolice si publicata de La Rochelle, In 1677: "Mutus liber,

in quo tamen tota Philosophia hermetica, figuris hieroglyphicie depinquitur"

(Cartea Muta, In care, totusi, sunt descrise toate operatiile Filosofiei

hermetice). Autorul acestei stranii lucrari, care se ascunde sub pseudonimul

Altus, era alchimistul francez Soulat, domn de Maretz. Mutus Liber

are reputatia de a contine toate secretele practice care permit alchimistilor

realizarea progresiva a Marii Opere Hermetice. Frumoasele imagini din

Mutus Liber Infatiseaza pe alchimist si pe iubita sa pe cale de a savarsi

operatii bine determinate, ca: pregatirea si amestecarea substantelor

minerale anumite, supravegherea lentei coaceri a materiei prime etc.

Dar acest nivel de "lectura" nu este singurul. Simultan cu operatiile

materiale, Marea Opera alchimica presupune exercitii spirituale speciale,

Intotdeauna realizate In directa corespondenta cu ele. Aceasta asceza

hermetica occidentala este Intru totul analoga tehnicilor secrete de

vizualizare si de eliberare utilizate In tantrismul hindus si buddhist.

De unde necesitatea de a Invata sa

se descifreze imaginile de pe doua nivele complementare -material

si spiritual. Femeia care opereaza Impreuna cu sotul ei va putea reprezenta

astfel totodata si tovarasa corporala (care ajuta de-a lungul lucrului)

si partea feminina a sufletului, cu care alchimistul va realiza uniunea

mistica. Gravura finala reprezinta suprema eliberare atinsa de catre

adept, cand corpul sau fizic (figurat prin cadavrul de pe pamant) va

fi Inlocuit de un corp de slava.

In concluzie, In afara unei alchimii exoterice (exterioare) ce urmarea

transmutarea unor anumite substante In altele - ce de fapt este precursoarea

chimiei de astazi - exista alchimia esoterica ( interioara) ce a avut

ca scop transformarea (transmutarea) constiintei primare ( metalele

impure) In constiinta divina (metale pure) cu ajutorul trezirii energiei

infinite din fiinta - kundalini ( piatra filosofala).